Reacţie în lanţ

Tinereţe, unde pleci?
Spatele fără regret îl întorci?
Tinereţe, mi-ai mângâiat chipul
cu oarecare blândeţe
Mi-ai abandonat trupul
cu o oarecare tristeţe
Regrete imprimate-n ochi
Invăluite de amari stropi
Cortine căzute după spectacol
Realitatea invadează decorul
În mijloc, un inevitabil obstacol
Mă opreşte în a afla adevărul
Publicul vuieşte
Dar mai contează?
Critica mă crispează
De replică mă dispensează
Tinereţe?
Tu Romeo, eu Julietă?
Un vals pe simfonietă
Cu vioare înalte
Contrabaşi supăraţi
Controlate de instrumentişti
speriaţi
De a ta vitregă soră
Ce capturează nevinovaţi
cu blândeţe

Te voi privi în ochi, bătrâneţe !

 

 

 

Lasă un comentariu